Preocupată serios de lifestyle, Paula Hriscu, cantăreața de muzică populară cu un debut spectaculos, surprinde prin atitudinea avantgardistă pe care o afișează după pandemie. După ce ne-a dezvăluit dragostea ei pentru sport, mai exact pentru fitness-ul de performanță și pentru natură, artista ne vorbește despre ținutele de scenă pe care le va purta de acum încolo la orice eveniment, spectacol la care va participa, ținute care sunt departe de portul tradițional.

„Întodeauna mi-am dorit să am câteva ținute de îmbrăcat mai aparte, care să îmbine tradiționalul românesc cu modernul. În viziunea mea, mă vedeam într-un fel anume, iar în urmă cu un an am descoperit creatiile de care m-am îndrăgostit si care-mi sustin viziunea. În timp ce mă uitam pe retelele de socializare, îmi apăruseră câteva poze cu ținute demne de ‚regină a pădurii’, făcute din țesătură de cânepă, perfecte pentru mine și spun asta pentru că la mine în sat (Bulzeștii de Sus) oamenii semănau cânepă pe care o prelucrau pentru a-și confecționa haine. Nu am crezut niciodată că se pot face astfel de haine din această țesătură!

Sigur că știu din poveștile spuse de mama mea, care și ea la rândul ei știa de la bunica, cam ce înseamnă materialul din cânepă, care e procedeul pentru a ajunge la fuior, apoi țesut de material, care pe urmă poate fi folosit pentru a croi haina. Este un material destul de greu de confecționat, dar nu imposibil pentru Irina Silaghi, careia vreau neaparat sa-i multumesc pentru capodoperele care ies din mâinile ei, creații cum numai în povești cu zâne și regine poți vedea. Ea se va ocupa de acum înainte de ținutele mele “extravagante” și bineînțeles de viitoarele costume populare pe care mi le va face. Irina știe să dea autenticitate costumului popular respectând fiecare detaliu. Ea poate să facă un costum popular care să fie nou, dar în același timp să arate autentic, precum cel din “lada cu zestre”.

Tinutele pe care Paula Hriscu ni le prezintă acum în premieră au fost colecționate pentru a fi purtate la evenimentele ce vor urma.

Cum se confecționează ținutele din cânepă

Când ajungi să o cunoști pe Irina Silaghi îți dai seama că tradițiile au viitor. Că oamenii, ca popor, nu trebuie să uite cine suntem, care  ne sunt valorile, ancore ale ancestralului strămoșesc, carte de identitate națională într-o eră a globalizării.

„Cu Irina tradițiile au viitor pentru că ea a înțeles că în aceste vremuri, poate mai mult ca oricând, e nevoie să ne întoarcem la origini să ne reinventăm, să fim creativi. Iar când tradiția întâlnește pasiunea, avem viitor!”, adaugă artista.

Despre cânepă şi nu numai…

Creatoarea Irina Silaghi, cu pasiune despre cânepa: „Vorbim despre una dintre cele mai vechi plante cultivate  în ţara noastră (de peste 2000 de ani), fiind utilizată în principal pentru obţinerea de fibre folosite la confecţionarea de îmbrăcăminte. Tulpinile de cânepă din populaţiile locale şi cânepa sălbatică conţin 10-12% fibre, iar soiurile ameliorate, 26-32%.

Conţinutul de fibre în tulpini este influenţat de soi, de condiţiile tehnologice şi pedoclimatice. Fibrele au o serie de însuşiri deosebit de valoroase la rezistenţă (la tracţiune, torsiune, 

frecare, putrezire), extensibilitate (elastică şi 

plastică), capacitate de filare, lungime mai mare decât fibrele de sisal, iută, manilă sau bumbac, care le fac utilizabile într-o serie de domenii: în industria textilă, în industria manufacturieră, în industria automobilelor.”

Arhitectura satului românesc transpusă în creații vestimentare cu amprenta 

materialelor cu suflet străbun….

Creațiile Irinei Silaghi surprind prin formă, cu linii rurale transpuse în reinterpretări conceptuale aparte, prin structurări și destructurări atipice, ce se dezvăluie fiecărui

privitor dornic să cunoască mai multe despre materializări ale elementelor primare transpuse în concepte pe alocuri bizare dar,  pline de forță și înțelesuri ascunse.

Poți să descoperi unicitatea reinterpretărilor

elementelor de port tradițional românesc în care materialele naturale se îmbină în creații unice, ce transcend timpul și spațiul.

„Creațiile Irinei Silaghi te invită la visare, la contemplare și introspecție, oferindu-ți șansa să te redescoperi, să te găsești mai mult decât pe tine, să găsești sacralitatea 

sufletului străbun autentic.”, mărturisește Paula.

De-a lungul  anilor, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” au jucat cei mai mari actori ai scenei românești și au montat regizori care au înnoit și schimbat perspectiva asupra teatrului. În tot acest răstimp, publicul Teatrului s-a format și fidelizat. Ca un semn de recunoștință pentru cei care au revenit mereu în sala de spectacol și pentru a aduce un omagiu unui  actor care a adus zâmbetul pe fețele multor spectatori, dedicăm săptămâna 29 iunie – 5 iulie actorului Octavian Cotescu. Astfel, în perioada menționată se vor posta pe pagina oficială de facebook fotografii și cronici ale spectacolelor în care a jucat Octavian Cotescu, actor al Teatrului „Bulandra” timp de trei decenii.

Și tot pentru ei, spectatorii care în această perioadă au ajuns la un număr de peste două milioane, Teatrul Municipal „Lucia Sturdza Bulandra” va continua difuzarea spectacolelor online, pe pagina oficială de facebook și pe site-urile www.bulandra.ro, www.smartradio.ro și va transmite, vineri, 3 iulie 2020, „Moartea unui comis voiajor” de Arthur Miller, regia Sanda Manu (1977), unul dintre spectacolele de succes în care a jucat Octavian Cotescu și care face parte din Arhiva de Aur a Societății Române de Televiziune.

Această producție a fost apreciată de critica de specialitate și pentru remarcabila distribuție din care făceau parte actorii: Leopoldina Bălănuță, Corado Negreanu, Dan Condurache, Șerban Celea, Tatiana Iekel, Nicolae Pomoje, Aurel Cioranu, Constantin Cojocaru, Valeria Ogășanu, Dorin Dron, Vivian Alvizache, Rodica Dianu.

Octavian Cotescu, un artist cu o multitudine de culori și nuanțe interpretative, a călcat pentru prima dată pe scena Bulandrei (pe vremea aceea Teatrul Municipal) în anul 1950, când a fost distribuit de cunoscutul regizor Moni Ghelerter într-un rol episodic din „Vad nou” de Lucia Demetrius. Juca alături de Jules Cazaban și Fory Etterle, doi coloși ai scenei românești. A urmat, în același ani, Petea din „Pădurea” de A.N. Ostrovski, în acest spectacol fiind pe scenă, printre alții, alături de Lucia Sturdza Bulandra, Ștefan Ciubotărașu și Emil Botta.

Octavian Cotescu a slujit cu credință întreaga viață Teatrul „Bulandra”. A fost primul teatru în care a jucat și la care s-a întors mereu. S-a simțit în permanență legat organic de stilul și atmosfera acestei trupe, de tot ceea ce această instituție a avut întotdeauna special. Aici a realizat roluri memorabile în spectacole de răsunet precum Gogu din „Proștii sub clar de lună” de Theodor Mazilu, regia Lucian Pintilie; El din „Nu sunt Turnul Eiffel” de Ecaternia Oproiu, regia Valeriu Moisescu; Nae Cațavencu din „O scrisoare pierdută” de I.L: Caragiale, regia Liviu Ciulei, Prof. Stravinski din „Maestrul și Margareta”, regia Cătălina Buzoianu, Tartuffe din „Tartuffe” de Moliere, regia Alexandru Tocilescu și multe, multe altele.

Actorii sunt cei care îl fac pe spectator să se bucure, să se întristeze și, uneori, să privească viața cu alți ochi. Iar atunci când este vorba de un actor atins de aripa geniului lucrurile devin infinit mai puternice. Teatrul „Bulandra” și-a bazat întregul parcurs artistic pe calitatea spectacolelor sale, în care prestațiile artistice au fost mereu la cel mai înalt nivel.

Vă așteptăm la Teatrul „Bulandra” online!