Cirque du Soleil are plăcerea să anunțe spectacolul Alegría la Bucureşti! O producţie îndelung aplaudată în întreaga lume, cu doar 5 reprezentaţii, zilnic începând de pe data de 5 până pe 8 septembrie inclusiv, la Romexpo, Pavilionul Central.
Alegría (cuvânt spaniol care înseamnă optimism, bucurie, veselie) dispune de o distribuţie internaţională de 55 de performeri şi muzicieni din 15 ţări. Alegría adoptă un stil baroc, de operă, cu costume viu colorate, muzică originală interpretată live şi o serie de detalii ce vin să îmbogăţească spectacolul uimitor de atletism şi artă. Rezultatul este un amestec impresionant de îndemânare, forţă şi viteză combinate cu acrobaţii elegante, aproape eterice.
Alegría include acrobații uluitoare, incluzând numărul Trapez Sincron, de o senzualitate dramatică, şi numărulBarele Aeriene, plin de vitalitate, unde acrobaţi îndrăzneţi se balansează la mai mult de 16 metri deasupra scenei. Imaginați-vă două interprete agile ce readuc la viață arta mongolă a contorsionării şi artiști jonglând cu cuţite în flăcări pe lângă corp în ritmicul și periculosul Dans al Cuţitelor de Foc. Vibraţia tinereţii este însufleţită de alertulPower-Track, o demonstraţie genială de coregrafie sincronizată și sărituri la trambulină, ce apare ca prin magie de sub podeaua scenei. În Barele Ruseşti, artiștii zboară prin aer, cu tumbe spectaculoase și răsuciri la jumătatea parcursului, pentru a ateriza pe barele de aproximativ 10 cm de pe umerii robuşti ai colegilor lor. Alegría este mai mult decât un spectacol… este o experienţă unică şi emoţionantă care va captiva spectatorii de toate vârstele.
Pornind de la un grup de 20 de artişti de stradă, la începuturile sale din 1984, Cirque du Soleil este astăzi o importantă organizaţie cu sediul în Québec, ce oferă divertisment de înaltă ţinută artistică. Compania are 5.000 de angajaţi, incluzând mai mult de 1.300 de artişti din aproape 50 de ţări diferite. Peste 100 de milioane de spectatori din aproape 300 de oraşe din aproape 40 de ţări de pe şase continente s-au lăsat uimiţi şi încântaţi până acum de Cirque du Soleil. Mai multe informaţii despre Cirque du Soleil sunt disponibile pe www.cirquedusoleil.com.Despre Cirque du Soleil:
Program (5-8 septembrie 2013)
Joi, 5 septembrie, orele 20:00
Vineri, 6 septembrie, orele 20:00
Sambătă, 7 septembrie, orele 20:00
Duminică, 8 septembrie, orele 13:00 şi 17:00
BILETE:
Adulţi
VIP: 500 RON
Premium: 350 RON
Tribune: 250 RON, 230 RON, 210 RON, 190 RON, 150 RON, 110 RON (consultaţi harta ataşată)
Copii (până la 12 ani, inclusiv):
VIP: 350 RON
Premium: 245 RON
Tribune: 175 RON, 161 RON, 147 RON, 133 RON, 105 RON, 77 RON (consultaţi harta ataşată)
*Reducerea e valabilă pentru copii cu vârste până la 12 ani, inclusiv; accesul se face doar însoţit de un adult, pe baza unui act valid ce stabileste vârsta copilului: certificat de naştere, carnet de elev, paşaport). Biletele cu reducere pentru copii sunt disponibile în număr limitat.
Povestea care a traversat vremurile explorează puterea de a iubi. Suntem în 1874, în societatea înaltă din Rusia imperială. Plină de viaţă, frumoasa Anna Karenina (Keira Knightley) are tot ceea ce-şi doresc contemporanii săi: este soţia lui Karenin (Jude Law), un oficial de rang înalt căruia i-a născut un băieţel, iar statutul său social este unul la care alţii doar pot visa. După ce primeşte o scrisoare de la fratele său, afemeiatul Oblonski (Matthew Macfadyen), prin care acesta o roagă să vină să-l ajute să-şi salveze căsnicia cu Dolly (Kelly Macdonald), Anna pleacă la Moscova. Pe drum face cunoştinţă cu contesa Vronskaia (Olivia Williams), pe care o condusese la tren fiul său, galantul ofiţer de cavalerie Vronski (Aaron Taylor-Johnson). Când Anna îi este prezentată lui Vronski, între cei doi se produce o atracţie instantanee care nu poate, şi nici nu va fi ignorată. La casa Vronski vine în vizită şi cel mai bun prieten al lui Oblonski, Levin (Domhnall Gleeson), un moşier cu o sensibilitate deosebită, care e îndrăgostit de Kitty (Alicia Vikander), sora mai mică a lui Dolly, pe care o cere de soţie, dar Kitty nu are ochi pentru el, ci pentru Vronski. Devastat, Levin se întoarce la moşia lui de la Pokrovskoie, unde se afundă în munca de la fermă. Kitty rămâne şi ea cu inima frântă când, la marele bal, vede că Vronski e îndrăgostit de Anna, care, deşi e femeie măritată, îi întoarce atenţiile tânărului. Anna încearcă să-şi recapete echilibrul întorcându-se val-vârtej acasă, la St. Petersburg, dar Vronski vine după ea. Încearcă să reia rutina familială, dar gândul la Vronski o tulbură necontenit. Cei doi îşi dau frâu liber sentimentelor şi au o relaţie care va scandaliza înalta societate din St. Petersburg. Karenin se vede pus într-o situaţie inadmisibilă, aşa că e obligat să-i dea un ultimatum soţiei sale. În încercarea ei de a-şi găsi fericirea, Anna ia decizii care vor sfărâma poleiala unei societăţi obsedate de propria imagine, şi care vor avea consecinţe pe cât de romantice, pe atât de tragice asupra vieţii ei şi a celor din jurul său. Anna Karenina este noua adaptare cinematografică în viziunea îndrăzneaţă şi pasională a regizorului Joe Wright, aclamat pe plan internaţional pentru filme precum Atonement, Pride and Prejudice. Adaptat după romanul lui Lev Tolstoi de către laureatul cu Oscar Tom Stoppard (Shakespeare in Love), filmul marchează a treia colaborare a regizorului cu actriţa Keira Knightley, nominalizată la Oscar, precum şi cu producătorii Tim Bevan, Eric Fellner şi Paul Webster. Echipa artisică îi mai include pe directorul de imagine Seamus McGarvey (The Avengers), scenografa nominalizată de trei ori la Oscar, Sarah Greenwood (Sherlock Holmes), editoarea Melanie Ann Oliver (Jane Eyre), Ivana Primorac (Hanna), machiaj şi coafuri, compozitorul laureat cu Oscar, Dario Marianelli (Atonement), precum şi creatoarea de costume cu două nominalizări la Oscar, Jacqueline Durran (Pride & Prejudice). ANNA KARENINA este o producţie Working Title, în regia lui Joe Wright, cu Keira Knightley, Jude Law, Aaron Taylor-Johnson, Kelly Macdonald, Matthew Macfadyen, Domhnall Gleeson, Ruth Wilson, Alicia Vikander, Olivia Williams şi Emily Watson. Castingul le aparţine lui Jina Jay şi Dixie Chassay, coregrafia e realizată de Sidi Larbi Cherkaoui, iar muzica e compusă de Dario Marianelli. Costumele sunt create de Jacqueline Durran. Editorul filmului este Melanie Ann Oliver, iar scenografia îi aparţine lui Sarah Greenwood. Seamus McGarvey, ASC, BSC, este director de imagine. Coproducător este Alexandra Ferguson, iar producător executiv, Liza Chasin. ANNA KARENINA este bazat pe romanul omonim al lui Lev Tolstoi. Scenariul îi aparţine lui Tom Stoppard. Producători sunt Tim Bevan, Eric Fellner, Paul Webster. Regia îi aparţine lui Joe Wright.
Docu-drama TREI ZILE PÂNĂ LA CRĂCIUN este o cronică detaliată, bazată pe mărturii, documente, reconstituiri şi imagini de arhivă, a ultimelor trei zile ale cuplului Elena şi Nicolae Ceauşescu înainte de executarea lor în ziua de Crăciun a anului 1989. În ultima sa noapte ca stăpân absolut al ţării, Nicolae Ceauşescu rămâne în sediul Partidului Comunist, pentru a coordona represiunea. Nu doarme mai mult de trei ore. Dimineaţa, pe 22 decembrie, de teamă să nu fie linşat de mulţimea care forţează intrarea în clădire, Ceauşescu acceptă să fie evacuat cu elicopterul. Odată ridicat în aer, devine însă prizonier al celui pe care tocmai îl numise la comanda Armatei: generalul Stănculescu. Fuga lui Ceauşescu este un amestec de improvizaţie, trufie, absurd şi disperare. Bătrânul stalinist caută un refugiu nu pentru a-şi salva pielea, ci pentru a organiza revenirea la putere. Are aproape 72 de ani, dar nu poate renunţa la calitatea de „cel mai iubit fiu al poporului”. Elicopterul îl duce mai întâi la Palatul de la Snagov, de unde Ceauşescu se interesează, telefonic, unde e linişte în ţară. Decide să zboare în direcţia Piteşti, unde mizează pe câteva divizii de blindate şi pe comandanţi loiali. Solicită două elicoptere de escortă, dar acestea refuză să se ridice de la sol. Pilotul bimotorului său, un Dauphin, îl abandonează într-un lan de orz, pe marginea şoselei Bucureşti – Târgovişte, în apropierea oraşului Titu. În scurt timp, „iubitul conducător” va da nas în nas cu poporul său. De ce au refuzat ofiţerii de la Târgovişte să-i suprime fără proces pe dictatorii fugari? Au avut două mari temeri: că vor fi la rândul lor executaţi, pentru ştergerea urmelor, sau că ulterior vor fi judecaţi pentru crimă. Aşa s-a ajuns la soluţia unui proces sumar, decis la Bucureşti şi pus în scenă la Târgovişte. Un proces cu verdictul dinainte stabilit: condamnarea la moarte a dictatorilor fugari şi executarea imediată a sentinţei. Aşa s-a ajuns ca Nicolae şi Elena Ceauşescu să fie împuşcaţi „ca nişte animale sălbatice”, aşa cum avea să se exprime Mihai Gorbaciov în aprilie 2010, la prima sa vizită în România postcomunistă. Execuţia a avut loc pe 25 decembrie 1989, în ziua de Crăciun.
Scenaristul şi regizorul laureat cu Oscar Martin McDonagh ne prezintă o comedie neagră înecată în sânge şi burduşită cu vedete.
