Ziua Mondială a Teatrului – 27 martie

La cea de-a 70-a aniversare a Institutului Internațional de Teatru (ITI), pentru a sublinia aspectul transcultural și internațional al teatrului și al ITI, Consiliul Executiv ITI a selectat cinci personalităţi (câte unul pentru fiecare regiune UNESCO: Africa, America, țările arabe, Asia și Europa) pentru a scrie un mesaj cu prilejul Zilei Mondiale a Teatrului – 27 martie.

Redăm câteva fragmente din mesajele pentru Ziua Mondială a Teatrului – 27 martie:

(…) Ce paradox! Azi, pe ultima treaptă a Umanismului – epoca numită Antropocen – era în care omul este forţa naturală care a schimbat şi schimbă cel mai mult planeta – misiunea teatrului este exact opusul a ceea ce a strâns împreună tribul atunci când teatrul se juca în adâncul peşterii: azi trebuie să ne salvăm legătura cu lumea naturală. (…)

Sabina Berman, Mexic – scriitoare, jurnalistă (America)

(…) Mulţi sunt cei care spun că teatrul nu schimbă sau nu poate schimba nimic din toate acestea. Dar teatrul nu va pleca. Pentru că teatrul e un loc, sunt tentat să spun un refugiu. Unde oamenii se adună şi formează instantaneu comunităţi. Aşa cum am făcut dintotdeauna. Toate teatrele sunt de mărimea primelor comunităţi umane, de la 50 până la 14.000 de suflete. De la o caravană nomadă la o treime din Atena antică. (…)

Simon McBurney, Marea Britanie

Actor, scriitor, regizor de teatru şi co-fondator Théâtre de Complicité (Europa)

(…) Azi, viteza informaţiei este mai importantă decât cunoaşterea, sloganurile sunt mai preţioase decât cuvintele, iar imaginile cadavrelor sunt mai venerate decât corpurile umane vii, adevărate. Teatrul are menirea de a ne aminti că suntem făcuţi din carne şi sânge, iar corpurile noastre au greutate.

Rolul lui este acela de a ne trezi toate simţurile şi de a ne spune că nu trebuie să luăm şi să consumăm numai cu privirea. Teatrul este aici pentru a ne restitui puterea şi sensul cuvintelor, pentru a le fura discursul politicienilor şi de a-l repune la locul lui… în arena ideilor şi a dezbaterilor, spaţiul viziunii colective (…).

Maya Zbib, Liban

Regizoare de teatru, interpretă, scriitoare, co-fondatoarea companiei de teatru Zoukak (Țările Arabe)

(…) Mass media, ştiinţa şi tehnologia, ne-au făcut puternici precum nişte demoni. De aceea, azi nu forma teatrului se află în criză, ci conţinutul, ceea ce transmite. Trebuie să atragem omul de azi, pentru a salva planeta şi, implicit, „teatrul”.

La nivel pragmatic, arta actorului şi spectacolele live trebuie să fie accesibile încă de la vârste mici, să fie incluse în educaţia primară. Astfel, generaţiile viitoare vor fi mai sensibile, mai generoase cu viaţa şi cu natura. Folosim limba în acest mod, prin teatru, putem educa oamenii să fie mai respectuoşi cu Pământul şi cu alte planete.

Mai mult, teatrul va deveni foarte important pentru viaţă şi supravieţuire; el va da putere atât actorului, cât şi spectatorului, fără ca aceştia să se ameninţe reciproc, în această eră cosmică aşezată sub semnul apropierii, al vieţuirii împreună (…).

Ram Gopal Bajaj, India

Regizor de teatru, actor de teatru şi film, academician,

fost director al Școlii Naţionale de Teatru din Delhi (Asia Pacific)

Într-o zi,

Un Om se hotărăşte să-şi pună întrebări în faţa unei oglinzi (un public),

Să-şi inventeze răspunsuri şi, în faţa acestei oglinzi (publicul său),

Să se critice, să-şi ia în râs propriile întrebări şi răspunsuri,

Să râdă sau să plângă, nu contează ce, dar la final

Să salute şi să binecuvânteze oglinda (Publicul său)

Pentru că i-a acordat această clipă de ciudă şi de răgaz,

Se apleacă şi o salută pentru a-şi exprima recunoştinţa şi respectul…

În adâncul lui, căuta Pacea,

Pacea cu el însuşi şi cu oglinda lui:

Făcea teatru…(…)

Were Were Liking, Coasta de Fildeş

Artist pluridisciplinar (Africa)

(traducerea în limba română: Ligia Soare)