Intr-o seara rece de inceput de februarie, clubul Quantic din Bucuresti, a gazduit un concert mai aparte. Pe scena au urcat trei trupe, toate avand voci feminine deosebite in prim plan. Evenimentul a fost sold-out, dar nici nu este de mirare deoarece Infected Rain si Eluveitie sunt doua trupe foarte apreciate la noi in tara. Deci Metal feminin voice sa fie.

Ad Infinitum a fost prima trupa invitata sa urce pe scena. Este o trupa tanara din a carei componenta face parte si actuala solista a trupei Kamelot, Melissa Bonny. Trupa a fost o incantare pentru publicul din Quantic si au avut un concert energic de la inceput pana la sfarsit. Muzica lor combina armonios metalul clasic cu cel simfonic dar si cu un pic de alternativ si chiar pop, iar vocea Melissei reuseste sa atace atat growl cat si clean si chiar niste tonalitati ceva mai inalte. Prezenta scenica, carisma, voce, piese noi de pe Abyss, muzicieni care reusesc sa treaca armonios de la o tema la alta, de la un gen la altul demonstrand complexitate si coordonare. Si bineinteles un public care i-a adorat si care le-a aratat asta prin-un tumult de aplauze si ovatii.

Au urmat moldovenii de la Infected Rain cu Lena la voce. Alaturi de noua basista Alice Lane si de restul trupei au facut ce stiu ei mai bine sa faca, sa cante. Au trecut de la pasaje clare la cele growl intr-o infuzie de energie si culoare, de ritm si consitenta muzicala.

Sunt binecunoscuti la noi, indragiti, si vin destul de des, desi nu  atat de des cate le-ar placea lor sa vina, dupa cum au si declarat inca de la inceputul concertului. Eu ii stiu de prin 2010 iar primul concert la care am fost cu ei, era intr-un mic club din Bucuresti prin 2013. De atunci,ori de cate ori am ocazia, ori de cate ori sunt pe la noi, incerc sa fiu acolo, sa ii ascult, sa ii vad, si mereu imi face placere.

Frumoasa si cu o voce ce cobmina ritmurile si tonalitatile intr-o asemenea maniera de te trec fiori pe sira spinarii, un spiridus care vrajeste prin atitudine, miscare scenica si nu in ultimul rand prin efectele tulburatoare care o dau comparatia dintre prezenta ei si vocea dur-armonica fascinanta. Cei cinci membrii ai formatiei si-au unit preferintele muzicale, talentele si ideile intr-o trupa iubita de publicul roman, o trupa care fascineaza de fiecare data. Ne-au infectat cu energia, forta si stilul lor rebel, ne-au transmis trairile si dorintele lor cele mai ascunse, ne-au aratat ca ceea ce fac este pasiune pura. Concertul din aceasta seara s-a concentrat in jurul noului lor album, Time care a aparut anul trecut dar am avut parte si de cateva piese mai vechi. Lena a interactionat bine cu publicul si chiar a iesit si de aceasta data in afara scenei, pe gard, sa cante cat mai aproape de noi, ce care o iubesc.

Printre tipete gururale feminine si sunete melodioase, riffuri pline de energie si ritmuri nebunesti, printre melodii vechi si cantece surpriza. intr-o atmosfera calda si prietenoasa cum vezi adesea la un concert rock de calitate Lena a tot cerut mosh-pit si au incercat oamenii sa faca in Quantic, intr-o multime destul de compacta, si chiar de cateva ori. Deasemenea au fost si cateva incercari de crowd-surfing, mai timide decat in mod normal, dar atmosdera a fost oricum halucinanta.

Concertul s-a incheiat cu o piesa veche dar foarte draga mie, Sweet, Sweet Lies, un pic mai alfel interpretata de aceasta data dar la fel de interesanta.

Setlist:

1. The Realm of Chaos
2. Pandemionium
3. Vivarium
4. Fighter
5. The answer is you
6. Dying light
7. Never to return
8. Because i let you
9. Sweet, Sweet Lies

Eluveitie, elvetienii care cuceresc de la prima auditie, au avut un show de exceptie pe scena a Clubului Quantic.

Publicul i-a intampinat cu caldura, aplauzele si uralele i-au insotit pe tot parcursul concertului iar ei se hraneau parca din energia noastra si faceau ca fiecare nota, fiecare sunet, fiecare vers sa rasune dincolo de incinta salii de concert propagnadu-se undeva in univers si astfel fericirea si agitatia celor aflati acolo sa atinga cote maxime.

Folk-metal, melodic death, celtic si pagan metal, instrumente clasice metal dar si instrumente traditionale precum cimpoi, fluier, sau hurdy-gurdy-ul solistei Fabienne Erni. Sunt doua voci care desi sunt diferite se intepatrund si dau o muzicalitate aparte piselor, Fabienne Erni si Chrigel Glanzmann. Fabienne Erni reușește cu succes sa o inlocuiasca pe Anna Murphy si sa atinga notele inalte, sa aiba o prezenta scenica deosebita si sa  comunice foarte bine cu publicul, alaturi de frontman-ul Chrigel Glanzmann.

Majoritatea pieselor sunt cantate in limba galica, o limba acum disparuta, dar pot spune ca suna mai interesant asa, mai original si parca sonoritatea pieselor este mai acentuata.

Energie molipsitoare si mult chef de cantat au aceasta trupa, sentimentele se disperseaza rapid de la ei catre public si acesta se simte ca si cum am canta alaturi de ei si nu doar cu ei. Sunetele se intrepatrund armonios, spiritele se incing si se relaxeaza in ritmuri naucitoare ajutate de tobele brutale si de vocea dura a lui Chrigel dar si de riffurile agresive de chitara.

Desi au mai venit pe la noi, ultima data chiar la REF-ul de anul trecut, eu imi aduc foarte bine aminte de un anumit concert de acum vre-o 10 ani, dintr-un mic club din Bucuresti, unde deabea se lansase albumul ”Origins” si unde componenta era mult diferita de cea de astazi.

In Quantic au trecut prin mai multe albume, dar baza a fost albumul Anv, care va aparea in aprilie acest an. Au inceput cu  Helvetios si ne-au purtat in ritmuri celtice prin toata discografia. Am ascultat cu placere piese precum The call of the mountains sau Iris Mona cu care au si incheiat concertul. Si nu doar atat. Fiecare artist de pe scena a avut partea lui de solo, momentul lui de glorie.

A fost un eveniment mai mult decat reusit sub marca Rockstadt si Quantic, sold out, cu muzici bune, bere rece si prieteni faini.

Setlist:

1. Helvetios
2. Ategnatos
3. Tarvos
4. The Prodigal Ones
5. Exile of the Gods
6. Slanias Song
7. A Rose for Epona
8. Epona
9. Ànv
10. Aidus
11. Deathwalker
12. The Call of the Mountains
13. Ambiramus
14. Havoc
15. King
16. Encore:
17. Premonition
18. Inis Mona

Galerie foto: Theodor Tudose