Nigel Kennedy- Bach meets Kennedy meets Gershwin la Sala Palatului

A mai venit si acum 2 ani , chiar si acum 14 ani in Romania carismaticul violonist si compozitor Nigel Kennedy si al sau band de instumentisti minunati. De fiecare data ne-a uimit cu stilul sau muzical dar si vestimentar total in discordanta cu muzica pe care o interpreteaza dar lumea il place, asa ca sala a fost plina cam de fiecare data.

Anul acesta a scos un nou album. Compozitii proprii in maniera clasica, “KENNEDY MEETS GERSHWIN” si in cadrul concertului de la Sala Palatului am putut asculta: Summertime, Rhapsody In (Claret &) Blue, They Can’t Take That Away From Me,  Porgy and Bess, secvente ce au fost recreate in stilul inimitabil marca Nigel Kennedy. Amprenta Gershwin a fost lasata, cu siguranta, de catre Stéphane Grappelli, pe vremea cand Nigel avea 13, 14 ani. Acesta i-a aratat ca vioara poate suna la fel de bine jazz.

Asa ca am ascultat clasic jazz de data aceasta si britanicul Nigel Kennedy a facut-o intr-o maniera proprie inconfundabila. Am ras la remarcile sale, am zambit la costumatia lui si a trupei, am aplaudat maiestria artistului.

Violonistul britanic a fost acompaniat de Rolf Bussalb (chitara), Doug Boyle (chitara), Peter Adams (cello) si pe Piotr Kulakowski (bas).

Concertul a fost impartit in doua parti cu o pauza de 20 de minute intre ele cand Nigel a trimis spectatorii sa bea ceva sis a revina cu forte proaspete.

Au fost compozitii in care sunetele clasice ale orchestrei si cele ale viorii sale s-au imbinat armonios cu tobele sau chitarile, in care jazzul si partile rock au fost combinate cu genul classic rezultand o muzica aparte, un amalgam de sunete si care coroborate cu limbajul gesturilor artistului alcatuiau emotii si trairi. Este o muzica aparte pentru cei cu inima si sufletul deschise si catre altceva.

Am avut si bis, chiar 2 reprize deoarece nici el nu dorea sa plece de pe scena, nici publicul nu prea dorea sa se ridice de pe scaune, poate doar pentru al aplauda pe acest magician al viorii.

A glumit cu publicul, s-a apropiat de el prin modul dezinvolt de a se purta dar si prin muzica sa. Atat compozitiile proprii cat si reintepretarile sunt unice ca ritm si trairi. Nu a fost extravagant sau exigent, a fost calm si parea tot timpul ca se joaca atat cu instrumental sau cat si cu marea lui familie de pe scena.

Concertul lui Nigel Kennedy de la Bucureşti a fost organizat de German Quality Entertainment.

Foto: Mihai Voicu