Sunt profund șocat de ceea ce s-a întâmplat vineri 10 August în fața Guvernului României. În dimineața acelei zile am zburat spre Elveția pentru a susține, a doua zi, un spectacol poetic în fața românilor din Lucerna și împrejurimi.
Am putut vedea, pe internet, tot ce s-a petrecut în Piață. Am trăit practic același șoc pe care l-am avut la Chișinău privind la televizor ce se petrecea la București în 1990 când în 13-15 Iunie minerii făceau legea în capitală.
Și atunci ca și acum am ajuns la București prea târziu pentru a mai întreprinde ceva. Și atunci ca și acum am simțit că parcă un blestem ne însoțește, că nu ne vom putea rupe niciodată de umbra zâmbitoare a lui Iliescu.
Declar public că mă simt solidar cu cei care au suferit nevinovați, că moralmente am fost și eu în piață vineri 10 August 2018 aspirând gaze lacrimogene și încasând lovituri de baston alături de fiii mei și de toți oamenii maltratați acolo. Oameni nevinovați și demni de condiția lor de cetățeni ai unui stat de drept.
Ion Caramitru