ArtMania “Cantati impreuna cu copiii vostri” – cronica unui festival pe care nu ai fi dorit sa-l ratezi

Adina & Vali

Ora 4.30 in dimineata zilei de 28.07.2023. Nu e nevoie ca alarma sa sune prea mult. Nu suntem deloc persoane matinale, dar astazi este o zi speciala. Am asteptat-o un an…. Lasam in urma Bucurestiul, un an cu multe provocari si incercari si ne indreptam cu multa bucurie, vise si multe asteptari spre Sibiu: o noua editie a Artmania Festival ne asteapta.

Regasim cu drag centrul vechi al Sibiului cu atmosfera sa calda, primitoare, incarcata de istorie. Ne invartim ceva vreme dupa un loc de parcare, greu de gasit, timp in care salutam deja in stanga si in dreapta prieteni mai vechi si mai noi.

Precum copiii mici, nerabdatori, lasam bagajele si primul drum este in Piata Mare. Totul este pregatit. Cu bucurie exuberanta ne luam cuminti bratarile de acces si mai imbratisam un rand de prieteni.

Repetitiile sunt in toi, muzica razbate timid in atmosfera asezata a centrului Sibiului. Tragem si noi cu ochiul la sound check-ul Emperor. Am asteptat mult sa-i vedem. Cu sufletul la gura, suntem nerabdatori sa ii vedem diseara.

Ediţia din acest an a festivalului Artmania, cea de-a saisprezecea, este realizată cu sprijinul Granturilor SEE 2014 – 2021 in cadrul Programului RO-CULTURA. Granturile SEE reprezintă contribuţia Islandei, Principatului Liechtenstein şi Regatului Norvegiei la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spațiul Economic European şi la consolidarea relaţiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul şi sudul Europei şi statele baltice.

Astfel, timp de 3 zile, pe langa concertele sustinute de cele 14 trupe internaţionale şi din România, pe cele 2 scene amplasate in Piata Mare, se deruleaza o serie de evenimente culturale intr-un spatiu comod, confortabil, discret amenajat in Piata Huet, invecinata cu Piata Mare, – de la ritualuri, prelegeri despre mitologia nordică, până la concerte si proiecţii de filme norvegiene.

Prima zi de festival a inceput pe scena mare cu concertul elvetienilor de la Samael, Concertul ne-a plimbat prin mai toata discografia lor, din 1988 pana in 2017, ne-a purtat de la black metal la electronic/industrial metal intr-un show electrizant in care fratii Xy si Vorph au umplut scena si au molipsit publicul cu dinamismul lor.

Ne-am mutat apoi la scena mica (Voice of Odin Stage) pentru a urmari concertul de instrumental progressive metal al romanilor de la Asemic, ca apoi, sa revenim la  scena mare pentru mult asteptatii Pain of Salvation. Suedezii au revenit pe scena mare a festivalului dupa 7 ani, aducand in fata publicului ultimul lor album – “Panther”. Aratosi, simpatici, energici, iubiti de public, intr-un permanent dialog cu acesta, intr-un concert demn de o formatie care de apoape 30 de ani este in fruntea formatiilor de rock progresiv. Ne-au incantat cu Restless Boy, Accelerator si Wait de pe noul album (Panther), dar si cu hit-uri mai vechi – The Perfect Element, Meaningless, Reasons.

Vocea lui Odin (Voice of Odin Stage) a fost luata cu asalt apoi de simpaticii si energicii brasoveni de la W3 4R3 NUM83R5, care au incalzit atmosfera festivalului pentru capul de afis din seara de vineri – Emperor. Fani sau nu ai black metal, headliner-ul din prima seara a festivalului a adus bucuria intalnirii cu o trupa indelung asteptata in Romania. Infiintata in 1991 în Notodden, Norvegia de către Vegard “Ihsahn” Tveitan și Tomas “Samoth” Haugen, formația a creat subgenul symphonic black metal și este considerată a fi una dintre cele mai influente și copiate formații black metal. Ne-am bucurat de profesionalismul desavarsit al artistilor, de oportunitatea de a fi martori la prima lor aparitie scenica in Romania, pandind din umbra inflexiuni ale vocii colosale ale lui Ihsahn, tanjind in taina la audienta pieselor pe care le sustine cu formatia eponima Ihsahn.

N-am fost prea inpirati in a ne cauta un loc ideal in Piata in care sa si vedem, dar sa si regasim sunetul formatiei pe care il stiam de acasa. Abia in a doua seara a festivalului am descoperit locurile din care se auzea cel mai bine in Piata. Ramanem cu regretul de a nu fi fost suficient de inspirati sa ne mutam in cautarea unui loc din care sa fi auzit asa cum ne doream. Spunem ca ramanem cu regretul, pentru ca spatiul de concert a fost foarte generos, in sensul ca, in toate serile, a fost loc suficient sa te strecori si pana in fata, dar si sa te retragi, ori sa cauti locuri din care sa vezi bine, sa si auzi clar, si sa nu stai inghesuit.

Dincolo de asta, atmosfera festivalului a fost destinsa prin standuri aproape suficiente pentru bauturi. Spun aproape suficiente pentru ca adesea erau cozi destul de lungute, in conditiile in care ar fi fost loc, in acelasi spatiu special destinat, pentru mai multe persoane care sa deserveasca doritorii insetati. Cu alte cuvinte, era loc de un pic mai bine.

Au existat standuri de vin si bauturi spumoase, cafea si ceai, mancare pentru vegani si non vegani, in oferte relativ variate si preturi decente pentru un festival. In cadrul ARTmania Festival 2023, modalitatea de plată pentru produsele și serviciile oferite în cadrul evenimentului au fost Tag-urile Payvent, sub forma unor carduri. Exceptand o mica aglomeratie la inceput de festival, cardurile au putut fi achizitionate, incarcate, respectiv recuperata valoarea necheltuita foarte facil. Util este faptul ca oricand aveai posibilitatea verificarii disponibilului avut pe card, atat la puntele de vanzare, cat si la punctele de emitere/incarcare carduri.

Cortul de merchandise a fost permanent aglomerat, iar tricourile festivalului cu headlinerii s-au epuizat imediat. Alaturat acestuia ne-a ispitit (rau) standul de muzica cu viniluri si cd-uri si cortul Carturesti, axate in mod special pe albume ale trupelor care au cantat in festival. Standurile au functionat si peste zi, cand arealul festivalului era deschis, accesibil tuturor – trecatori, curiosi, turisti…

Nu ne-am putut abtine a doua zi sa nu tragem cu ochiul la sound check si la Meet and great -ul formatiei TesseracT. De mult nu am vazut doi oameni mai fericiti ca cei doi mexicani care au obtinut autografele membrilor trupei favorite – TesseracT – pe steagul mexican.

Seara a doua a inceput cum nu se putea mai bine cu concertul trupei de avant-garde progressive metal – Vulture Industries. Dornici sa ii revedem si curiosi in ceea ce priveste reprezentatia solistului Bjornar Nilsen am fost rasplatiti peste masura . A fost carismatic, creativ, expresiv si dornic de interactiune cu publicul. Am savurat fiecare moment al celor aproape 55 de minute cat norvegienii au stat pe scena. Un fel de a spune, pentru ca, evident ca Bjornar a coborat in Piata, a dansat cu publicul, a cantat sustinut de public pe gardul ce desparte foto pit-ul de public, de unde s-a intors pe scena fluturand steagul Romaniei daruit din public – obicei mai vechi al unui fan fidel al festivalului.

Show-ul a continuat cu simpaticii Koi Koi. Formatie de indie-rock din Serbia care  ne-a delectat cu ritmurile antrenante si energia plina de umor a trupei. Desi au cantat in sarba, asta nu a impiedicat pe nimeni sa simta si sa intre imediat in vibe-ul atmosferei, spre deliciul solistului care nu s-a putut abtine sa nu comenteze cu umor despre faptul ca nu intelegeam nimic din ceea ce cantau.  Dragii de ei, daca ar fi stiut cum a rasuflat linistita jumatate de Piata cand au inceput sa cante in sarba… De la initialele statului (RS) mai toti am fost confuzi crezand ca este o trupa din Rusia, asta dupa ce, mai toti ne-am plimbat si am donat la standul din incinta festivalului al Music Saves UA, o initiativa de strangere de fonduri lansata de Asociatia Ucraineana a Evenimentelor Muzica pentru a oferi ajutor umanitar imediat persoanelor din Ucraina afectate de razboiul din aceasta tara.

Dupa sarbii de la Koi Koi, ne-am retras imediat la scena mare unde am fost nerabdatori sa ii savuram pe britanicii de la TesseracT. În geometrie, un tesseract este analogul cu patru dimensiuni al cubului; teseractul este la cub la fel cum cubul este la pătrat. In Piata Mare din Sibiu lucurile totusi nu au fost atat de complicate, britanicii oferind-ne o calatorie muzicala complexa, prin mai toata discografia lor, de la Concealling Fate (2010) pana la War of Being si Natural Disaster sau piese de pe albumul War of Being, care va fi lansat pe 15 Septembrie 2023.

Dupa o scurta pauza, care ne-a facut sa ne gandim la trupa care, din pacate, nu a putut participa la festival – White Walls, am fost rechemati spre scena mare de un anunt insistent al headliner-ului din aceasta seara – mult asteptatii Porcupine Tree– cum ca spectacolul din aceasta seara este unul phone free. Recunosc ca, in ultimii ani, a devenit foarte obositor sa astepti ca cei din fata ta sa termine de fotografiat/filmat ca sa te poti bucura mai departe de ceea ce se intampla pe scena.

Dupa multe asteptari, nu pentru ca au intarziat, ci pentru ca a fost practic trupa cea mai dorita in cadrul acestui festival, aflata si ea in premiera in Romania, ne intalnim, in sfarsit cu britanicii de la Porcupine Tree. Nici unul dintre noi nu este un fan al progressive metal si suntem mai degraba ascultatori de Steve Wilson, fapt pentru care am savurat concertul sub clar de luna al lui Steve Wilson din 2018, totusi asistam cu curiozitate si interes la spectacolul oferit de cei de la Porcupine Tree. Sunet foarte bun (am invatat sa ne invartim in Piata, pana obtinem ceea ce ne dorim-sic!), profesionisti desavarsiti, muzica provocatoare atat emotional, spiritual, intelectual, insa… un public amortit, o prezenta scenica adormitoare.

Nu pot sa scriu decat ca a fost frumos, dar a lipsit ceva…Drept pentru care, pe drumul de intoarcere de la festival, pe dealurile inverzite dintre Sibiu si Sighisoara, in drum spre cetatea Biertan, locul nostru drag dintre cele doua festivaluri pe care le iubim – Artmania si Rockstadt – am ascultat din nou Porcupine Tree. Parca alta atmosfera, parca altfel intra muzica… sa nu fie oare genul de muzica de ascultat noaptea?! E doar o parere subiectiva, am cunoscut plimbandu-ne prin centrul vechi un cuplu de new-york-ezi, de origine indiana, veniti la festival special pentru Porcupine Tree, asta dupa ce fusesera si la concertul anterior sustinut de trupa cu cateva zile inainte. Si apropos de straini, anul acesta am avut impresia unei diversificari a publicului obisnuit. Mult mai multi straini, ceea ce ne-a bucurat, si cumva arata masura in care festivalul creste, se dezvolta. Aceasta poate si pentru ca organizatorii festivalului impreuna cu sponsorii si partenerii au creat o atmosfera relaxanta, un spatiu de concert generos, kids friendly, cu zone de pufuri si divese activitati antrenante/relaxante – video booth, roata norocului, versiunea VR a jocului ”Air Guitar”, slot cu premii.

Si pentru ca orice om care este recunoscator ca poate sa participe la un astfel de eveniment, intelege si ca nu toti suntem la fel de nororcosi, in cadrul festivalului au fost prezenti pe langa Music Saves UA, despre care v-am vorbit mai sus, Fundatia Hope and Homes for Children care a colectat donatii pentru sustinerea proiectelor fundatiei de construire de case familiale pentru copiii institutionalizati si de sprijinire a celor proveniti dn familii vulnerabile.

Act for Tommorow a fost si ea prezenta in Piata Mare instaland puncte de colectare si premiere in cadrul festivalului si vorbind participantilor despre importanta colectarii selective, modalitati de a avea grija de mediul inconjurator si protejarea si utilizarea corecta a resurselor.

 

Revenind la “resursele” noastre, ziua a treia de festival a inceput cu emotii. A plouat intens, pana aproape de aparitia pe scena a suedezilor de la Port Noir. Tot rock progresiv – amprenta clara a acestei editii a festivalului.

Pe scena mica, Voice of Odin (nu pot rata ocazia sa ii spun numele, ca prea se cheama frumos!) au continuat spectacolul RoadkillSoda, si o bine meritata pauza de la rock progresiv. Am mai degustat si un pic de stoner. Zbucium, agitatie, energie. Byst nu s-a dezmintit, ne-a tinut in priza si ne-a incantat cu show-ul atat de iubit de public, presarat cu sarituri neasteptate in public.

Nerabdare mare pentru Haken. Foarte asteptat show-ul londonezilor, care au mai participat la festival si in 2018. Revenim la rock progresiv si ascultam piese noi, de pe albumele lansate intre cele doua intrevederi cu publicul roman – Virus (2020) si Fauna (2023), dar si piese mai vechi, pe care le regasim si pe setlistul din 2018. Sunt pentru  a 3 x in romania

Ceva nerabdare si curiozitate a fost si pentru Sirenia, care a continuat atmosfera festivalului de la scena mica. Prieteni si ei mai vechi ai festivalului, dupa ce au participat la editia din 2010, n-au avut prezenta scenica cea mai dorita. Prefer sa cred ca era sunetul defect, nu ca a falsat atat de neprofesionist solista Alessia Scolletti. Pacat, chiar asteptam o gura de gothic intre atata prog. De necaz a inceput si ploaia, iar noi ne-am plimbat prin Piata pana la concertul trupei care urma sa incheie festivalul, Wardruna.

Am apreciat faptul ca politica festivalului a permis accesul gratuit persoanelor cu dizabilitati si insotitorilor acestora, dar mai ales am apreciat faptul ca si aceste persoane au accesat facilitatea oferita. Cum de asemenea am admirat parintii care, favorizat de faptul ca intrarea copiilor sub 10 ani a fost gratuita, au preferat sa vina insotiti de ei la eveniment, copii care evident erau obisnuiti cu genul de muzica promovat de festival si care au dat un aer proaspat atmosferei.

Am avut timp sa observam si faptul ca, desi fumatul era permis in zona de concerte, fiind in spatiu public deschis, totusi, nu s-au aruncat pe jos chiar toate chistoacele tigarilor care au fost fumate. Felicitari celor care isi arunca chistoacele la cosul de gunoi (si ele tot gunoaie sunt, ba chiar foarte toxice) si de doua ori felicitari celor care, inainte sa-si aprinda o tigara in mijlocul unei multimi, se gandesc de doua ori si amana momentul. Dislike celor care considera ca e un drept al lor sa-ti sufle cu nonsalanta fumul in nas pe principiul ca legea permite – “nu-mi pasa ca tot ce-a fost in plamanii mei este acum pe fata ta si urmeaza sa fie si in plamanii tai”. M-am exprimat elegant.

Eeiii.. cu fumuri sau fara, am ajuns, pe o ploaie zdravana la ultima trupa a festivalului ARTmania 2023 – nimeni altii decat norvegienii de la Wardruna. Reveniti la festival dupa prezenta lor pe scena din 2019, de aceasta data se intorc cap de afis pentru seara de duminica.

Norvegienii ne-au invitat pe toti la gura focului, creind atmosfera vetrei satului viking prin intermediul proiectiilor video de pe scena, pe niste panze texturate speciale. Foarte frumoasa, calda si primitoare atmosfera, in ciuda ploii de afara. Instrumente istorice si traditionale nordice, cum ar fi: tobe din piele de cerb, flaut, kraviklyra, tagelharpa, harpa de gura, cornul de capra si alte instrumente, insotite de sunete din natura ce au legatura cu acestea: copaci, pietre, sunete de animale, apa, foc si multe altele, ne introduce incet, incet in ambianta muzicii nordice vechi. Sufletele se linistesc, suntem martorii unor ritualuri si traditii vechi care ne fac pe fiecare sa ne intoarcem catre sine.

Atmosfera traditionala nordica creata pe scena se continua si in public. Foarte multi fani ai trupei au venit costumati in stil nordic, unii cu horn-uri, coarne, in stil viking, fiecare cum a simtit sa traiasca atmosfera trupei favorite. Desi ploua zdravan, si deja era noapte si destul de rece, unul dintre fani traia muzica la bustul gol, dezvelind un superb tatuaj cu un urs feroce in pozitie de atac.

Cu multa caldura, Einar Selvik ne vorbeste despre importanta redescoperirii, mentinerii traditiilor si, in general, a lucrurilor bune care au fost si care nu mai sunt, ori sunt pe cale sa dispara. Foarte delicat si intelept ne reaminteste faptul ca nu este mai buna, mai valoroasa sau mai importanta o traditie, ori o cultura fata de alta, important este sa ne regasim si sa nu uitam sa simtim, sa interactionam, sa comunicam, sa ne redescoperim. “Cantati cu copiii vostri!” cel mai frumos si cel mai plin de sens indemn pe care l-am auzit de multa vreme incoace.

Am ajuns la clasicul “Oare asta e felul vostru de a spune ca mai doriti inca un cantec?”, felul specific in care Einar Selvik ne instiinteaza ca povestea se apropie de sfarsit.

O poveste frumoasa spusa de cei de la Wardruna, simtita din plin, cu tot sufletul, in aceasta seara, traita si inteleasa net superior mai bine decat acum 4 ani cand aceeasi trupa a concertat in plina zi, pe lumina, intr-o Piata agitata, cu un public care nu a avut rabdarea introspectiei.

Spectacolul se incheie cu „Helvegen”, un cantec despre moarte, despre amintirea acelora care nu mai sunt, despre durerea lasata de disparitia celor dragi si despre puterea de a trece peste si de a purta in suflet ceea ce a fost si nu mai e.

Apoi trupa paraseste scena, lasandu-ne singuri cu Einar si lira sa – voce si instrument, la fel ca in vechime, pun capat spectacolului Wardruna si editiei ARTMania 2023.

Nu prea ne vine sa parasim Piata. Ne miscam lent, greoi. Mai vrem! Ne prefacem ca mai avem de vorbit ceva important cu prieteni si ne miscam incet prin Piata. S-a terminat. Partea buna este ca vom reveni la anul.

Ne-am tot gandit, in fiecare seara a festivalului – pur si simplu nu te poti abtine, privind cum defileaza diverse tricouri cu tot felul de trupe favorite ale spectatorilor – la urmatoarea trupa pe care ai vrea sa o vezi in Piata Mare “daaa, as vrea sa revad aici show-ul celor de la Solstafir. Sigur, si pe cei de la Dark Tranquillity as vrea sa ii revad aici. Rammstein?…Gojira…Wow! Cum ar fi?! Black Label Society? Mmmm… Breaking Benjamin?…Voi la ce v-ati gandit cat ati fost acolo?

Sa ne vedem cu bine la anul!

Galerii foto : Valentin Diaconescu (Dieratte)

ziua 2 

ziua 3

 

 

Social

9,341FansLike
10FollowersFollow
109FollowersFollow
92SubscribersSubscribe

Publicitate

Html code here! Replace this with any non empty raw html code and that's it.

ULTIMELE ȘTIRI

Days of Confusion lanseaza Eternal Summer!

Days of Confusion a lansat noul single, Eternal Summer, in cadrul unui concert ce a avut loc, duminica, 17 aprilie, in clubul in B52....

Concert Piticu, Gescu, Cap si Paul K, la Sala Polivalenta din Cluj-Napoca

Pentru aceasta saptamana, Club Midi anunta concertul sustinut de Piticu, Gescu, Cap si Paul K, pe data de 20 noiembrie, la Sala Polivalenta (aripa...

Implant Pentru Refuz revin acasă

Vineri, 4 august, Implant Pentru Refuz vă invită la un concert recomandat consumatorilor de muzică cu atitudine și mesaje ancorate în realitate. Evenimentul va...

“Nunta a la grec 2”. Din 1 aprilie in cinematografe

Titlul original: My Big Fat Greek Wedding 2 Gen: Comedie Regia: Kirk Jones Scenariul: Nia Vardalos Producători: Tom Hanks, Rita Wilson and Gary Goetzman Distribuţia: Nia Vardalos, John Corbett,...

Festivalul Cinemascop a adus 5 zile de filme într-o grădină de vară de pe litoral

Cinemascop s-a încheiat! Timp de 5 zile localnicii și turiștii din Eforie Sud, dar și din alte stațiuni s-au bucurat de seri de film...