Viorel Pop, unul dintre cei mai curtați artiști populari din Țara Oașului, reușește o triplă performanță, lansând simultan două videoclipuri și site-ul său de artist – www.viorelpopoficial.ro – locul unde fanii săi află tot ce-și doresc despre activitatea sa profesională.
Foarte solicitat la evenimentele private din zona Oaș (în luna august sunt nunți în fiecare zi a săptămanii), după patru zile în care a performat alături de band-ul său, artistul a reușit să se cocoațe pe munte, la Turț-Băi, unde a filmat în timp record (în doar 6 ore!) două videoclipuri la piesele „Beu palinca cu mărgele” „Nu știu io, muri-oi oare?”, altele din șirul celor pe care artistul le are gata pentru primul album.
„Am dorit să-mi onorez promisiunea făcută public în urmă cu câteva luni, aceea de a lansa noi piese cu videoclip și vreau să mulțumesc echipei, în frunte cu Nicoleta Ioniță și Vizsnyovszky Szabolcs, pentru profesionalismul și eficiența de care a dat dovadă! Aceste 2 melodii și „Dacii Liberi” au un loc aparte în sufletul meu și, ca orice lucru drag, încerci să-l expui cât mai bine și mai frumos posibil.
Cu ajutorul tatălui meu și a domnului Ioan Belbe am reușit să culegem tipurituri vechi și să mai completăm noi textele, iar grație domnului Ovidiu Barteș și echipei sale de la Cluj am reușit să facem orchestrația.
Sper din suflet să fie pe placul românilor aceste melodii și, cu ajutorul Domnului, să continuăm proiectul început și să aducem voia bună în casele oamenilor!”, spune Viorel Pop. O dată cu muzica reprezentativă a zonei unde trăiește, artistul evidențiază în videoclipuri și frumusețile locurilor, porturilor și tradițiilor din Țara Oașului.
Chiar dacă în decursul celor patru zile în care a cântat la evenimente private, artistul a dormit doar câteva ore, acesta a rezistat eroic la filmări, fără cafea și energizante, acestea fiind înlocuite cu succes de palincă!
„Palinca este elixirul natural al rezistenței. O gură de palincă face cât zece cafele și asigură și voia-bună. Am agățat o sticlă de pălincă, producție proprie, într-un copac și, când simțeam că mă răpune somnul, mai luam o gură mică…”, mărturisește artistul.